Scutește-mă de „să fim mai buni măcar acum”! De ce?

Soro, frate, ce-i fi fiind, de ce te schimonosești când auzi: „Fii mai bun, măcar acum. Fii mai bun că e postul Crăciunului!”? Instant, îți dai ochii peste cap și replici: „Hai, scutește-mă! Dar de ce să fiu mai bun acum? De ce nu sunteți, voi toți, mai buni, tot anul? Ce prostie e asta - să fim mai buni acum?” 

Poate ai dreptate. Poate în lumea ta interioară ești atât de obișnuit ca cei din jur să fie răi, încât nu mai ai chef să fie buni. De ce? Pentru că te-ar scoate din confortul tău. Doar despre asta e vorba. 
Nu mai știi să reacționezi atunci când cei din jur devin mai buni. Iar eu îmi permit să cred că, de fapt, tu chiar tânjești după bunătatea oamenilor. Dar, pentru că nu știi cum să te comporți când te aștepți să primești o palmă, iar în schimb primești un zâmbet, tocmai de asta respingi ideea a 4 săptămâni de post în care oamenii încearcă, și unii și reușesc, să fie mai buni. Poate că nu pentru toți e post în sensul creștinesc al cuvântului. Poate că nu toți putem să ne conformăm canoanelor. Poate pentru unii e doar o tradiție și o normă morală interioară, care îi fac în această perioadă să fie mai drăguți, mai indulgenți, mai răbdători, mai potoliți. Nu este nicio ipocrizie în toată treaba. Din contră. Să știi că e un efort mare să nu înjuri când te înfurii, să ții gura închisă când îți vine să urli, să dai și altuia când ți-e foame, să nu îl judeci pe cel care azi îți trădează prietenia. Dacă faci puțină introspecție înainte să-l acuzi, îți garantez că îți aduci aminte, că, la un moment dat, cândva, ai făcut aceeași măgărie. Dacă nu asta, alta. 
Poate că ar trebui să apreciezi când un om plin de mocirlă face un duș ca să dea jos măcar un strat de noroi. Poate că te vei strădui să te bucuri dacă un om mohorât, ursuz, acum decide sa-ți zâmbească o dată. Poate că e mai bine să fii mai curat decât mai murdar. Să fii sănătos decât bolnav. Să fii bogat decât sărac. Să fii mai bun decât să fii mai rău. Poate, gândește-te.   
4 săptămâni. E suficient, dacă mai mult nu putem. E o gură de aer proaspăt și de lumină pentru sufletele noastre, pentru mințile noastre și mai ales pentru cei din jurul nostru. 
Poate dura 4 săptămâni. Pentru unii. Pentru alții, poate fi un început pentru mai mult. Indiferent de cât durează, cu toții suntem mai câștigați. Într-o zi ploioasă, 5 minute de soare sunt delicioase. 
Te anunț că 4 săptămâni de „mai bun” al celorlalți este un răgaz minunat să mai prinzi forță, să simți că mai poți merge înainte într-o lume tot mai acrită, cu privirea în jos, cu zâmbetul uitat în trecut, cu bucuria de-a ajuta strivită pe veci în picioare de alții. 
Preferi să te doară zilnic genunchiul sau te bucuri dacă o lună te mai lasă durerea? 
Vă invit să fim mai buni! Pentru noi și pentru ceilalți. Și, pentru cei care cred, pentru Dumnezeu, pentru Hristos care curând se naște. A început postul Crăciunului

Adauga comentariu